Plan pentru printer din vechituri.

Acum cativa ani am devenit interesat de printarea 3d si cred ca este cazul sa incerc sa fac si eu una. Problema intervine la buget, ~2000Ron pentru kituri pe cand eu dispun de 800-1000ron pe care sa ii investesc (sper sa ajung la un pret final si mai mic folosind vechituri care planuiesc sa le cumpar/le am deja dar asta ramane de vazut). Ma gandesc sa cumpar o gramada de printere din targul de vechituri/tocmai/etc sub 30ron. Daca ati studiat/incercat/construit sau nu ceva similar, orice informatii sau sfaturi sunt binevenite.

Patul de printare trebuie sa fie de cel putin 200x200x200mm

Planul de pana acum este:
1. Placa de control ar fi un arduino mega + rams si drivere polulu daca se incadreaza in pret. O alta alternativa mai ieftina ar fi sa folosesc driverele de pe placa logica a imprimantei (posibil dar indoielnic) legate la arduino pentru control. Endstopurile vor fi senzorii de hartie sau microcontacte din mousi vechi care ii am prin sertare.
2. Restul electronicii: termistoarele vor fi cumparate noi, heaterul va fi fir NiCr recuperat.
3. Partea electromecanica: mppuri recuperate din imprimante.
4. Hot end: fabricat acasa din cupru si textolit.
5. Cold end si restul de piese care ar trebui printate vor fi din lemn si adaptate din imprimante.
6. Tijele vor fi recuperate din imprimante, la fel si curelele si jurnalele pe care sta capul de printare. Ce mi-ar fi de folos este daca pot fi inlaturate bucsile de cauciuc de pe tijele de la trenul de alimentare(sau cum ii zice).

Din vechituri, tb sa gasesti o imprimanta veche care are motoare pas cu pas - cele noi au in general motoare dc gen servo cu care nu prea mai ai ce face pt firmareul de reprap. Daca ai o imrpimanta cu motoare pas cu pas, demonteaza si vezi ce integrat e folosit ca driver de stepper, si cauta datasheetul de la integratul respectiv si vezi care sunt exact toti pinii de control folositi si unde sunt localizati. Reprap foloseste enable step si dir, dar nu e exclus in alte cazuri sa fie folositi si alti pini, gen home out, etc. Dupa aia poti sa tai toti pinii de control care sunt legati in alta parte, si sa legi doar step/dir/en la arduino. Si daca pastrezi psu vechi, ai gata motoarele pt x si y cu drivere cu tot pe care le poti controla din arduino cu logica de 5v. Iar pt Z iti tb inca o vechitura la fel.

Bucsile alea de cauciuc cred ca stiu despre ce vb, cele care antreneaza hartia, eu am scos unele si la un mendel chiar le-am folosit ca distantor heated bed in loc de arc, cu un surub pe mijloc, si bucati de pluta pt izolatie termica fatza de heated bed. Dar in privinta tijelor de ghidaj cred ca e mai greu sa le recuperezi pt ca nush ce ai putea folosi ca bucse/rulmenti sa se potriveasca pt ele. Depinde de unde esti, daca ai pe cineva cu printer pe aproape poate ai putea vb sa iti printeze din pla bucse de ghidaj, sunt care au folosit asa chiar unii si cu pasla imbascita cu putin ulei, dar mi se pare ca rezultatele nu au fost prea bune, adica jocurile in bucsile alea cresc la distanta ca efect de parghie. Oricum bare de ghidaj si rulmenti liniari in sine daca te uiti pe grrf.de nu sunt chiar asa scumpe cat sa merite efortul unor improvizatii.

La hotend probabil ai sa ajungi sa faci macar vreo 3-4 iteratii pana iti iese ceva stabil, dar e posibil. Daca ai vreun strungar care sa iti dea o gaura de 3.2mm intr-un filet M6 din inox, pe lungime de vreo 60+mm, cu un burghiu de cobalt, ai putea sa il faci all metal hot end. Dar e f f greu sa dai o gaura buna pe distanta aia si cand aud de inox strungarii or sa o ia la fuga, pt ca intr-adevar e f greu si tb musai burghiu de cobalt sau alternativ unul in intregime din vidia. Si cam rar gasesti profesionisti din astia pe la noi.

Sunt din brasov. Din ce am vazut pe harta nimeni nu e trecut pe o raza de cel putin 100km. Plus ca am deja majoritatea materiilor prime, lemn pentru sasiu si cu/alama pentru cap textolit pentru izolare termica si un incalzitor de 1000w din nichelina. Am de lucru la desenele de executie inainte de tot.

E un an prin care s-a trecut la motoare dc? Pe acasa mai am un hp care suna a stepper. Sau daca stie cineva unde se gasesc pe net manuale de reparatii pentru imprimante. De asemenea, care sunt dimensiunile minime exterioare necesare sa miste axele (asta daca exista vreo corelatie pentru mppuri, suna stupid, stiu, dar nu cunosc elecromagnetica) sau alte surse ieftine pentru mpp+driver utilizabil.

Ghidajele de la capul de scriere m-am gandit ca ar fi o solutie daca nu , tre sa verific dupa ce se mai topeste zapada dupa piese din niste matriceale vechi. in ultima instanta pot fi printate gauri mai mici si gaurite la diametru bun.

Pentru hotend sunt curios daca exista vreo forma/ temperatura ideala pentru minimalizarea mustatilor, daca are vreun avantaj supradimensionarea elementului de incalzire si lasarea capului in aer sa se raceasca mai repede. La a doua parte mai e viteza de reactie a termistorului, plasarea, etc.
Cat despre strungari... ma limitez la operatiuni posibile in garaj, mai trebuie sa construiesc un mecanism sa pot da gaura de 0.3. Sa montez dremelu pe niste tije sau ceva asemanator.
Am destule surse atx prin casa si garaj.

Edited 1 time(s). Last edit at 02/07/2014 05:58PM by DVirus.

Mpp au niste dimensiuni gen nema_xx, dar se refera in principal la dimensiunile flansei de prindere. De ex chiar daca flansa e aceeasi, unele pot fi mai lungi si altele mai scurte. Corelatia cu puterea ar trebui sa fie curentul maxim de pe eticheta si/sau greutatea cu totul, si in general o flansa mai mare e pt un motor mai greu, si de asta nema 23 de ex e mai puternic decat unul normal nema17. In general se folosesc nema17, dar prin printere mai vechi probabil gasesti nema mai mici decat 17, adica probabil ai putea gasi gen nema15 sau chiar nema11. Oricum astea sunt pareri, acuma nu tre sa le iei foarte strict. Cine stie ce ai sa gasesti in realitate.

La hotend poti evita sa dai gaura de 0.3 daca folosesti diuze gata facute, care vin gaurite la dimensiuni 0.3-0.4-0.5 si tot asa (scrie pe ele). Vezi aici sunt diuze de aragaz sau centrale termice, pt gaz sau gpl. Eu am gasit in bazar si foarte ieftine. Nichelina aia nu o sa mai aibe 1000w cand o alimentezi la 12v. Si e mai greu cu nichelina decat cu rezistor, tb sa te asiguri ca nu va face scurt intre spire. Pt nichelina tb sa tii minte mai incolo cand ai sa faci upload la firmware, iti tb control PID pt extruder heater, nu o sa mearga cu bang-bang simplu. Nu prea conteaza daca faci heaterul peste ~22w, pt ca oricum temperatura e limitata si se va opri cand ajunge la setare. Altfel 22w e minim cred, mai ales daca nu e izolat. Izolatia e ca sa nu degaje prea multa caldura in sus, prin convectie, si sa inmoaie filamentul care e antrenat de extruder. Cand axa cu extruder e orizontala se acumuleaza caldura dedesubt. Daca filamentul se inmoaie atunci extruderul nu il mai poate impinge. Temperatura tre sa fie in zona respectiva in mod critic mult sub 60c sau sub punctul de cristalizare/inmuiere al plasticului care e folosit, dar cam asa e cred in general. Inca ceva, textolitul nu prea rezista la temp care trebuie, daca nu ma insel doar pana pe la 100-110c. Si se foloseste teflon mai ales pt ca aluneca. Inainte sa se topeasca, filamentul expandeaza si preseaza peretii, si astfel se poate bloca daca frecarea nu e suficient de mica. Mie mi s-a blocat chiar si in teflon de vreo doua ori, filamentul de abs pe la vreo 250-260c. Si pt asta am majorat gaura in partea de jos la 3.5 x1cm.

Ce am gasit pe acasa e unul mic, rotund.. exact modelul asta care a iesit dintr-o matriceala, mai trebuie sa gasesc driverele pentru ele. Ce ma sperie la el e al 5lea fir, si nu am gasit multe informatii pana acum despre el (stiu ca mppurile cu 6 conexiuni au o 2 legaturi intre bobine, dar in 5 nu am vazut pe nicaieri pana acum)

Din nou (daca n-am mentionat inca), nu am cine stie ce cunostinte de electronica/electrica. Circuitul PID se face exclusiv soft? Imi imaginez ca trebuie din cauza rezistivitatii variabile a nichelinei functie de temperatura. Am citit articolul de pe wiki despre patul incalzit cu nichelina, si parca nu zicea nimic de diferente de soft... Ce probleme ar aparea daca i-as da curent direct, controlat doar de temperatura ca o termocupla?

Asta patesc cand il ascult pe taicameu si nu verific googleu, nu stia temperatura maxima pentru textolit. Ideea initiala pentru izolator era o bara de otel prelucrata daca inteleg bine datele astea, dar este posibil sa am o bucata solida de teflon din care sa tai destul pentru 2-3 incercari.
Din felicire, am scapat de examene si am timp sa ma plimb maine prin targ sa vad ce mai gasesc. Ca sa scap de gaura mica mai e optiunea unui jigler de dacie (trebuie sa le gasesc pe ale mele prin garaj si sa le masor diametrul interior).

Am mai venit cu 2 constrangeri pentru proiect: printare exclusiv PLA (ca evit patul incalzit cel putin initial) si fara parti printate (folosind totusi designul triunghiular al i3ului)

Motoarele cu 5 fire sunt unipolare iar driverele care se folosesc pt reprap sunt bipolare, deci incompatibile.

Motoarele bipolare au bobinele separate. In principu au 4 fire, dar pot avea 6 daca fiecare bobina are expusa o mediana / mijloc. Dar medianele nu sunt legate intre ele, iar bobinele sunt separate. Unele au 6 fire deci au mediane scoase pt ca eventual sa poata fi legate si unipolar. Driverele bipolare inverseaza curentul in bobine, pe toata lungimea bobinei. Asta ca sa inverseze fluxul.

Motoarele unipolare au la fiecare bobina mediane scoase. Medianele sunt legate la gnd. Driverul face curentul sa circule cand prin prima jumatate, si ca sa inverseze sensul fluxul face in timpul doi sa circule curentul prin cealalta jumatate, si pt ca circula de la celalalt capat la mijloc e deci in sens invers si respectiv fluxul in sens invers.

Motoarele cu 5 fire sunt exact ca cele cu 6 fire, dar au intern medianele legate intre ele. Pt ca au fost concepute sa fie folosite doar unipolar, si medianele ambele ar veni legate la gnd, asa ca au facut economie de un fir. Problema e ca nu le poti folosi bipolar, din cauza medianelor legate intre ele. Ai doua variante, unu hackuiesti si folosesti driverul unipolar pe care il avea de unde l-ai demontat, sau hackuiesti motorul, adica il desfaci inauntru si vezi daca iti dai seama cum sunt legate bobinele, cum poti separa medianele ca sa fie 6 fire in loc de 5. De fapt nu te intereseaza medianele asa ca le poti separa intre ele si izola, nici nu ai nevoie sa le scoti in exterior, iar in felul asta faci motorul sa fie bipolar cu 4 fire si bobinele nu au legatura electrica deloc intre ele. Ca sa iti dai seama ce si cum, dupa ce scoti rotorul masori rezistenta bobinelor, si te intereseaza extremitatile cu rezistenta cea mai mare, legaturile care au jumate de rezistenta sunt logic la mediane. Cauta un datasheet de motor bipolar cu 6 fire si iti arata diagrama.

Ca atare:
-motoarele cu 4 fire sunt doar bipolare
-motoarele cu 6 fire pot fi legate in ambele variante
-motoarele cu 5 fire au medianele de la ambele bobine legate intern, asa ca sunt doar unipolare.

Edited 1 time(s). Last edit at 02/08/2014 07:02AM by NoobMan.

Motorul din imagine ii zic astia tin-can adica cutie de conserva. E slab rau, nush daca duce o axa. Ti-ar trebui motoare din alea patrate format nema. Ce conteaza e rezistenta bobinei (sa fie 1-2-3 ohmi maxim) si daca scrie pe el curentul, sa fie cam macar 0.7A, dar ideal ar fi la vreo 1,1-1,5A.

Da pid-ul in reprap nu e de fapt pid, pt ca in realitate fapt face pid pt duty cycle de pwm, adica cat timp e on si off, nu pt nivelul de semnal pt ca nu are dac sa faca output analog. Metoda de calcul pt timpul de on / off e matematic pid, si de asta ii zice pid, dar practic dpdv al semnalului si al sistemului de control e pwm si nu pid. Adica sau e pid sau bang-bang, diferenta e doar in software, dar bang-bang e mai bun pt ca menajeaza mosfetul, pe cand pid-ul face pwm si il freaca la cap si creste temperatura pe mosfet, eventual se mai arde. Google cu "switching losses".

Rezistenta la orice variaza in fct de temperatura, chiar si capacitorii isi schimba valorile, lumea uita dar sunt tot elemente de putere. Si semiconductorii isi schimba parametrii in fct de temp, practic totul variaza la temp, dar nu din cauza asta tb pid, ci din cauza ca thermistorul va citi schimbarea prea reprede iar cu on-off (bang-bang), va apare o oscilatie de temp prea mare sau prea mica. Daca e un block de metal cu un rezistor in el, blockul ala de metal ajuta si actioneaza ca un condensator, adica niveleaza din socul de temperatura pt ca inmagazineaza si el ceva.

Pat incalzit ti-ar trebui, parerea mea sa nu rentunti, dar oricum pe ala il poti adauga oricand si ulterior. Ai putea folosi ceva gen portal vezi tipul de imprimanta pe care il vinde dl Nophead, poate poti face mai simplu un model de genul ala din osb sau ceva de genul. Sau poti face o cutie cu doua laterale gaurite impreuna, si barele pot trece dintr-o parte in alta, si nu mai tb vertexuri, dar tre sa dai gaurile bine. Mi se pare ca mai e si o pagina cu imprimanta facuta din lemn cu parti desenate, dar nu mai stiu cum se cheama cred ca tre sa o cauti.

Am vazut diagramele cand ma documentam pe siteul de la polulu parca.

Quote
NoobMan
Motorul din imagine ii zic astia tin-can adica cutie de conserva. E slab rau, nush daca duce o axa.

De asta imi era frica, bine totusi ca mai e buget. 600+transport electronica+mppuri de la crys281.

Quote
NoobMan
Rezistenta la orice variaza in fct de temperatura, chiar si capacitorii isi schimba valorile, lumea uita dar sunt tot elemente de putere. Si semiconductorii isi schimba parametrii in fct de temp, practic totul variaza la temp, dar nu din cauza asta tb pid, ci din cauza ca thermistorul va citi schimbarea prea reprede iar cu on-off (bang-bang), va apare o oscilatie de temp prea mare sau prea mica. Daca e un block de metal cu un rezistor in el, blockul ala de metal ajuta si actioneaza ca un condensator, adica niveleaza din socul de temperatura pt ca inmagazineaza si el ceva.

Am inteles cred... Raza de functionare sa arate cam asa: ON la 5grade sub temperatura ideala si OFF al 10 peste sa dea timp la mosfet sa se raceasca?

Quote
NoobMan
Pat incalzit ti-ar trebui, parerea mea sa nu rentunti, dar oricum pe ala il poti adauga oricand si ulterior. Ai putea folosi ceva gen portal vezi tipul de imprimanta pe care il vinde dl Nophead, poate poti face mai simplu un model de genul ala din osb sau ceva de genul. Sau poti face o cutie cu doua laterale gaurite impreuna, si barele pot trece dintr-o parte in alta, si nu mai tb vertexuri, dar tre sa dai gaurile bine. Mi se pare ca mai e si o pagina cu imprimanta facuta din lemn cu parti desenate, dar nu mai stiu cum se cheama cred ca tre sa o cauti.

Nu renunt, dar nu va fi adaugat decat dupa ce termin restul. Ce am mai citit si din posturile tale vechi am vazut ca ziceai sa balansezi fortele pe axa x(patul cred) cu axa y pentru performante ideale. Tija filetata in loc de curea nu ar elimina problema asta, cu toate ca ar mari frecarea si implicit forta minima necesara? Sau ar fi diferenta de viteza prea mare. Aici ma refer in ambele cazuri, 1curea cap tija pat si 2 tije pe ambele.
O alta modificare la care ma gandeam ar fi sa latesc baza prismei sau sa ii adaug niste triunghiuri pe exteriorul motoarelor z. Fara sa studiez una functionand, forma pare usor instabila pe axa capului.

Edited 1 time(s). Last edit at 02/08/2014 10:01AM by DVirus.

Pai daca iei de la crys281 mai zi-i sa iti dea si niste piese printate si axe de ghidaj lineare si te apuci de treaba altfel.

PWM pe mosfet se face pe la 16-18kHz. Nu ala e timp sa se raceasca, ce zici tu acolo e hysterezis, altceva. Googleste "pwm", e un square wave iar timpii de on/off (duty cycle) e calculat matematic cu formula de la pid, dar iesirea e tehnic pwm adica square wave de zero si unu logic (0v si 5v). Controlul cu pwm al mosfetului inseamna ca il porneste si opreste de 16-18k ori pe secunda, iar fetul are pierderi mari cand trece prin zona in care e semi-deschis. Iar pwm scos de arduino nu are chiar forma care ar trebui sa o aiba teoretic. Cand e full deschis sau inchis, nu e nici o pb, dar cand e intre, e grav, si fiecare trecere produce un fel de stres. Bang-bang inseamna ca il deschide cand e setarea -1grad si inchide la +1grad, asta deja inseamna cateva secunde, deci in modul cum lucreaza fetul diferenta e majora: cu bang-bang fetul lucreaza lejer, cu pwm e stresat.

Tijele filetate ca actuator care produce miscarea, sunt bune dar pt alte aplicatii, de ex pe axa Z beneficiaza de un efect de parghie care invers inseamna o chestei care ii zic astia auto-blocare. Pentru routere care frezeaza prin aschiere, la alea capul se misca foarte incet si are nevoie de multa fortza, si pt asta surubul e ideal. La imprimante e invers, nu tb fortza cam deloc dar trebuie viteza, si din cauza asta miscarea tre sa fie pe curele. Daca pui filete in loc de curea, ai sa stai 5 zile dupa un print care cu curea dureaza 5 ore. Si in afara de asta, filetele au backlash, adica au o marja de eroare de fiecare data cand inverseaza directia, pt ca piulitzele nu pot fi perfecte pe filete - daca ar fi, ar strange filetul si ar creste f mult fortza de frecare si ar face miscarea imposibila. Toleranta dintre filet si piulitza devine jocul backlash, si din cauza asta cand inverseaza directia piulitza sta putin pe loc inainte sa se invarta in sensul celalalt. Backlash-ul se trateaza fie in software fie cu piulitze speciale facute anti-backlash - sunt piluitze denumite antibacklash pt suruburile trapezoidale de exemplu. Curelele au si ele problemele lor, dar sunt mai bune in privinta asta.

Quote
NoobMan
Pai daca iei de la crys281 mai zi-i sa iti dea si niste piese printate si axe de ghidaj lineare si te apuci de treaba altfel.

Axe de ghidaj nu imi trebuie cred. Piesele din matriceale vechi care le am deja, posibil sa nu aiba curele si idler. Dar mai am 2 inca functionale care daca valoreaza destul (foarte indoielnic) le vand sa cumpar piese. Oricum nu voi cumpara piese pana nu se topeste zapada si fac stocul exact. Intre timp, desene si idei pana imi ies pe urechi.

Quote
NoobMan
PWM pe mosfet se face pe la 16-18kHz. Nu ala e timp sa se raceasca, ce zici tu acolo e hysterezis, altceva. Googleste "pwm", e un square wave iar timpii de on/off (duty cycle) e calculat matematic cu formula de la pid, dar iesirea e tehnic pwm adica square wave de zero si unu logic (0v si 5v). Controlul cu pwm al mosfetului inseamna ca il porneste si opreste de 16-18k ori pe secunda, iar fetul are pierderi mari cand trece prin zona in care e semi-deschis. Iar pwm scos de arduino nu are chiar forma care ar trebui sa o aiba teoretic. Cand e full deschis sau inchis, nu e nici o pb, dar cand e intre, e grav, si fiecare trecere produce un fel de stres. Bang-bang inseamna ca il deschide cand e setarea -1grad si inchide la +1grad, asta deja inseamna cateva secunde, deci in modul cum lucreaza fetul diferenta e majora: cu bang-bang fetul lucreaza lejer, cu pwm e stresat.

Am inteles, e pe linie cu ce am zis mai sus. In orice caz, suna foarte usor de realizat in soft. In aceeasi ordine de idei, ar fi o investitie buna niste radiatoare din start pe mosfeturi si drivere pentru longevitate daca nu pentru supraincalzire.

Dap niste radiatoare pe mosfeturi ar fi importante mai ales daca vor fi pe pwm. Drivere de mosfet cred ca nu foloseste nimeni. Radiatoare pe driverele de stepper si alea ar fi importante, dar lumea foloseste pololu si alea sunt mici si cred ca nu e prea la indemana montarea radiatoarelor pe ele.

Cu barele de ghidaj, cred ca ar fi doar o bara, cred ca al doilea ghidaj e in general un suport pe o tabla. Daca e o imprimanta a4, bara de ghidaj ar fi scurta si cred de vreo 5-6mm. Poate s-ar putea folosi, nu stiu. La modul ideal cele din reprap sunt de 8mm, eu am folosit si de 12mm diametru. Greutatea la extruder si bed ar fi sensibil mai mare decat era capul de printare cu cerneala. At trebui si ceva mai lungi, cred mai ales la bed. Poate ai fi ceva mai ok intr-o imprimanta a3 sau format mai mare. De asta ziceam sa iei bare de ghidaj de 8, ca mi s-a parut mai sigur si mai simplu.

Targul nu a fost foarte folositor azi, poate weekendul viitor gasesc ceva bun.

Cred ca niste pasta termica are destula tensiune cat sa tina niste radiatoare de aluminiu.

Initial ma gandeam la rulmenti liniari deschisi pentru pat ca sa pot pune suporti sub ghizi. Acum ma gandesc sa folosesc suporti din rulmenti daca mai gasesc niste ABEC 5-7 in stare rezonabila. Stiu de lungimea ghizilor pe x, tre sa fie de 380-400mm ca sa poata patul sa se miste 200mm.

Mai am o nedumerire, din ce cauza se foloseste PEEK pentru cap? Din ce am citit, are temp de piroliza 10grade sub teflon. Isi tine mai bine forma la 200grade etc?

Edited 1 time(s). Last edit at 02/09/2014 12:46PM by DVirus.

Radiatoare sau chiar piulitze puse pe integratul de la driverul pololu, am citit ca oamenii au folosit si super glue si mi se pare mai ok. Doar pasta termica nu cred, cel putin pasta care o am eu nu se intareste. Sunt si radiatoare mici dar mai greu de gasit, sau eventual poti taia dintr-un radiator mai mare, dar eu cred ca treaba cu piulitza e ok.

Peek se foloseste pt ca e mai rezistent mecanic la temp mare, cel putin teflonul se inmoaie si se deformeaza la temp mai mici. Dar peek nu aluneca la fel de bine, asa ca peek e folosit in general ca sa fixeze teflonul. In pozele de pe linkul ala in ultima parte e o bucata de teflon fixata intr-o teava de cupru cumparata de la dedeman - varianta mi se pare mai buna decat cu peek, iar cuprul ajuta sa raceasca si se poate lipi usor pe el niste urechi de fixare sau o piulitza mai mare.

Platband cu o idee de pasta, superglue si un ventilator peste toate electronicele suna bine. Ideea in spatele pastei singure e ca ar tine-o in loc tensiunea superficiala ar putea sa tina. Asta care o am acu am folosit-o la un singur cpu recent deci nu stiu cat de buna este, dar altele care au venit cu pcuri si laptopuri mai vechi se intareau dupa 1-3 ani.

In alta ordine de idei, am vorbit cu un prieten instalator, diuzele de CH4 sunt mai mari 0.5-1 si alea pt gpl 0.?-0.5 dupa estimarile lui.

Gasesti la Romstal (neaparat pe Vitan-Barzesti) duze de 0.5 si 0.35. . Eu mi-am luat acum un an, dar nu am mai incercat. Am facut pana la urma varf dintr-o bucata, din bara de inox filetata.
Chestia cu "tensiunea superficiala" ar merge macar teoretic, dar numai in ideea ca niciodata n-ai scapa catusi de putin din mana imprimanta, altfel te trezesti cu platbandele si piulitele zburand peste electronica

Mersi de informatie. Mai stii cat te-au costat?

Nu imi imaginez ca voi zgudui electronica sa vad daca bate ceva dar ca masura de siguranta niste superglue nu strica (sper).

Am gasit 2 diuze de 0.5 plate din niste robineti de aragaz, profil hexagon de 11 si 17 de alama eventual pentru all metal hot end (mai trebuie sa citesc pe subiect), un epson fx 1170 si 1050 donatoare cu ghidul principal de 12 si 1050 are ghid secundar de 8 (daca ii sar din cap lui taicameu ideile ca ar fi folositoare in viitor o matriceala functionala se mai adauga inca un 1050 la mormanul de piese) si un rand de role cu abec 1(mai bune decat nimic) pentru rulmenti.

Edited 1 time(s). Last edit at 02/10/2014 11:37AM by DVirus.

Dap, diuze hexagonale din alea, eu am de la 0.3 pana la 0.8, erau plate initial dar le-am facut varf prinzandu-le in mandrina si folosind mandrina ca un fel de strung - poti sa cauti pe youtube "afgan lathe". Daca dai click pe una din poze din linkul ala, vezi mai mare cum erau varfurile initial si dupa aia. Eu le-am facut un pic de con, asa ca sa aiba varf cat de cat. Filetele lor sunt insa sub-standard, adica un tarod de M8 are pas standard de 1.25 dar filetul ala pt ca e pt gaz are pas de 1.00, si tot asa la toate diametrele mai mic cu unul. Cel putin asa erau cele pe care le-am gasit eu, si cred ca in general la gaz filetele sunt in felul asta. Asa ca probabil ar trebui tarod special pt a face filet pentru diuza respectiva. Daca pui diuza aia intr-o bucata de metal, avantajul la faza asta e ca poti inlocui diuza fara sa mai demontezi nimic altceva, practic incalzesti pe la 100-150c, si cu o cheie tii fix blockul si cu alta desfiletezi diuza si infiletezi alta. In felul asta poti sa schimbi diuze intr-o veselie, pe cand cu alte configuratii tre sa demontezi tot ca sa faci asta.

La asta te referi cred.

Pot folosi o bucata din robinet si sa infasor nichelina pe ea. Acum teflonul trebuie sa se pupe cu capatul diuzei? Si cat se umfla teflonul la temperatura? Ma gandesc sa maresc gaura interioara cand ajunge in partea incalzita sa nu ciupeasca filamentul.

Dap cam ceva de genul ca in video, poti prinde diuza in menghina si pe partea cu hexagon, si pe filet. Dar daca prinzi de filet atunci infasoara filetul in hartie de ziar cam vreo doua ture, ca sa nu se strice filetul ca e metal neferos si moale.

Bucata de robinet conduce curentul si face scurt. Daca nichelina pe care nu e infasurata in fibra de sticla atunci face contactul pe exterior. In cazul asta s-ar putea sa trebuiasca sa pui un izolator intre ture, eu am vazut mai demult in poze banda kapton infasurata odata cu nichelina, una peste alta. Nush daca merge si altceva, si tre sa fie destul de solid ca acea zona mereu misca, schimba directia, etc.

Teflonul tre sa se pupe cu diuza pt ca asa minimizeaza volumul de plastic topit din interior si retractul functioneaza mai bine (suge plasticul inapoi mai bine) si ca atare practic face mai putine mustati.

Lista de cumparaturi pentru maine: tarod de 2/2,5/3 (pentru hobbed bolt dupa modelul asta), izolator de fibra impregnata cu silicon, teflon(din care vor fi facute jurnalele pentru axele x si y) si un drum pe la romstal sa vad ce diuze mai au de vanzare.

Cred ca voi face sasiul dupa modelul wallace (sau asemanator). Pare sa preteze pentru constructia din lemn.
Transmisia pentru extruder am gandit-o sa pot sa o tai relativ usor din placaj (44grade unghiul de contact si 60mm distanta dintre axe cu un raport de transmisie aproximativ 6:1)

Edited 1 time(s). Last edit at 02/11/2014 05:20PM by DVirus.

Spor la treaba

Dupa o plimbare neproductiva prin oras, tot internetul ramane baza. Bara de teflon fy20, in oras 350+tva/m, pe net mult mai ieftin(mai ramane de vazut pretul de transport si compozitia). Diuze la romstal in brasov se gasesc doar de 0,75, pe net tot la romstal.

Poate cineva sa imi zica distanta minima dintre centrele rotilor din cold end (sa fiu sigur ca tai corect rotile). De asemenea, e vreun raport ideal de transmitere? Wade's are 3:1 pe cand altele au raport mai mare.

Ah, esti din Bv. Am zis ca trebuie neaparat la Vitan-Barzesti, dar asta e in... B E drept ca pe net nici n-am incercat ca nu merita sa platesc transportul, era mai interesant sa haladuiesc prin magazin.

Nu exista o distanta minima, decat in sensul in care te limiteaza caracteristicile constructive ale imprimantei. Gasesti aici un calculator celebru in lumea reprap care iti va proiecta rotile. Raportul e bine sa fie cat mai mic (raport intre roata mica de pe axul motorului si cea mare care antreneaza pana la urma filamentul), dar roata mica n-o sa poata fi oricat de mica (ffind limitat de diametrul axului motorului), iar cea mare nu poate fi oricat de mare (ca n-o sa aiba probabil loc pe unde vrei sa pui extruderul). Nu uita, cand proiectezi rotile sa-ti fie clar cum le fixezi pe axele lor. Nu am experienta cu roti din placaj, dar banuiesc ca si acolo ar putea fi nevoie sa prevezi gauri sau fante. Daca le faci ulterior "de mana" s-ar putea sa-ti rezulte jocuri, total nedorite la un extruder.
Eu am proiectat si realizat un extruder cu raport 13:59. Se recomanda ca numarul de dinti ai rotii mici si numarul de dinti ai rotii mari sa fie numere coprime (nu neaparat prime, ca la mine). Ideea este ca modul in care calca dintii unul pe altul sa fie cat mai aleator, astfel incat uzura sa fie cat mai uniform distribuita.

Nu e cam mic raportul? Tu esti primul la care am vazut raport sub 5:1.

Am demontat 1170ul, si eram curios ce probleme as lovi daca as folosi o conserva em-183 sau 2-3 pentru extruder (mai exact cat de repede as praji driverul)? Am deja un raport 78:13 cu roata de pe ax si o alta roata din imprimanta. Pe placa am un UPA1476H la care se conecteaza conserva.

Edited 1 time(s). Last edit at 02/13/2014 12:38PM by DVirus.

Am vz si postul in forumul de pe stepper motors si electronica, astea fiind cam singurele care le citesc in ultima vreme. Tre sa masori cu un multimetru si sa zici care e rezistenta unei bobine, din asta iti dai seama daca il poti folosi sau nu. La modul ideal rezistenta tre sa fie mica. Cu rezistenta mare ai probleme dar cine stie poate ca ar putea fi convins sa mearga la viteza mica, si mai ales daca folosesti sursa originala sau alta sursa cu voltaj 24-32v. Poate sursa aia e deja ceva de genul a 27-28v si o poti recupera direct.

E motorul ala EM183 cu 5 fire sau cu 4? Si ce voltaj are sursa originala a imprimantei? Apoi indiferent, poate ai putea folosi setul complet de motor+driver+sursa toate din imprimanta. Pt asta tre sa identifici pinii de comanda, de pe ic-ul ala sau care o fi integratul care da comanda. S-ar putea sa fie ceva imperecheat cum erau L297-298 adica ar putea fi doua integrate care lucreaza impreuna. Mai citeste si pt integratele din jur datasheeturile pe net. Si vezi care au fire care vin dinspre microcontroller. Prima data vezi care e nivelul de voltaj logic al imprimantei, 5v sau 3.3v, dar probabil ca o fi la 5v. Trage un fir cu 5v chiar din regulatorul ei, prelungeste la capat cu un resistor de 1k, si atinge pinii de comanda ca sa le dai cate un impuls. Cand misca motorul face cate un zvac mic, atunci ai gasit linia de "step". Iar dir si en le gasesti tot asa venind de la microcontroller spre unul din integrate, dar mai probabil dintr-un datasheet ceva. Cu 5v si resistor de 1k, nu prea ai cum sa faci nimic fatal. Eventual ai putea scoate motoarele, si in locul fiecarei bobine sa pui temporar un led cu un rezistor ca indicator vizual. Si daca arzi ceva nah, vorba aia, ce-ai avut si ce-ai pierdut, eu zic ca poti incerca sa folosesti toata treaba.

E motorul ala cu 5 fire de care am intrebat acu cateva zile, 55Ohmi intre bobine si intre rosu si masa(gri) 110Ohmi, ma gandesc sa folosesc un step up sau sursa de la imprimanta. Am uitat sa mentionez in postul dinainte ca are un driver SLA7024ME de la SK, am verificat mai devreme datasheetul, si e driver unipolar. Da e logica veche, pe 5v. Din ce inteleg din diagrama, iculuil are intrari de H L ca sa il controleze icul dinainte numarul si directia pasilor. De viteza nu e problema, ca mai am vro 2 roti compuse cu care sa il conving sa impinga la o viteza ideala. Acu ma apuc sa caut cartea de service sau schema pentru toata placa logica. Inca n-am desfacut 1050u sa vad ce placa are in el. Sursa din imprimanta are o iesire de 48v.
Motorul de la cap (nema 17) are 10ohmi pe bobine si 5 pe com.

Fx 1050u are driverul asta pare sa aiba logica de control la fel ca slaul

Edited 5 time(s). Last edit at 02/14/2014 07:47AM by DVirus.

Dap are rezistenta cam mare, nu o sa mearga la 12v /55=0.2A prea putin chiar si daca l-ai tine numai in full step. Din motivul asta tre sa folosesti sursa de tensiune originala din imprimanta, cu 48v /55=0.87A asa mai merge. Cand ziceam ca e pb la viteza, e vorba ca atunci cand voltajul e prea mic si rezistenta prea mare, atunci curentul nu creste suficient de repede in bobine astfel incat motorul sa aiba putere la turatie ridicata. In cazul asta chestia s-ar putea sa nu fie asa grava pt ca probabil are unghiul mare, gen 7.5grade in loc de 1.8grade, asa ca la turatie mare tre sa treaca prin mai putini pasi intermediari.

Daca ai driverul original pt motorul asta em138 tre sa identifici pinii de comanda. Prima data incearca sa-i gasesti linia de step, cu un fir la 5v si o rezistenta de 1k atinge pinii de la integrate care ii suspectezi ca ar putea fi dir. Astea tre sa fie linii care vin de la microcontroller, le poti "suna" cu multimetrul intre ic de comanda si uC. Nu cred ca gasesti scheme la placa logica si etc, probabil va trebui sa o depanezi asa la "ghici".

Acuma e o chestie, motorul celalalt cu 10ohmi inteleg ca are tot 5 fire adica e tot unipolar, sau are 6? Iar ca sursa, ai doar o sursa, adica a motorului astuia a fost sursa de 48v in mod original sau al celuilalt. Pt ca o sa poti folosi doar o sursa, din care o sa trebuiasca alimentat si arduino astfel incat sa aiba gnd comun cu ic care primeste comenzile de step/dir/en.

Quote
DVirus
Nu e cam mic raportul? Tu esti primul la care am vazut raport sub 5:1.

Cata vreme merge, inseamna ca nu e mic

17PM-H005-P2VA.pdfAsta e data sheetul pentru motorul de 10ohmi. Unipolar cu mijloacele legate intre ele. Din ce inteleg din driverul asta sla7024me.pdf ICul de control trimite 4 semnale, adica functioneaza doar ca un releu. Credeam ca daca leg doar AA- BB- ar functiona ca un bipolar, dar ar trebui sa desfac motorul sa tai conexiunea dintre bobine. Cum zice pe aici. E mai usor pentru alea de 110ohmi pentru ca are legaturile pe o bucata de pcb.

Daca gaseste taicameu niste motoare dc cu reductoare, ma gandesc sa le folosesc pe extruder. Dezavantajul ar fi ca ar trebui schimbat raportul cand schimb filamentul.

Sursa are vreo 11 legaturi, una e on (nu am reusit sa o pornesc sa ii masor iesirile, trebuie sa leg masele intre sursa si placa). Daca leg masele la toate sursele care le folosesc intre ele ar trebui sa functioneze.

Quote
3Dmaker4U

Quote
DVirus
Nu e cam mic raportul? Tu esti primul la care am vazut raport sub 5:1.

Cata vreme merge, inseamna ca nu e mic

Bine de stiut

Edited 1 time(s). Last edit at 02/14/2014 09:09AM by DVirus.

La ala de 110 ohmi chiar daca il faci bipolar nu ai driver pt el pt ca are rezistenta muuult prea mare pt un driver gen pololu. In mod unipolar are 55 ohmi in loc de 110, asa ca unipolar mai merge, dar bipolar nu prea ai ce face cu el.

Sursa in modul standby ar trebui sa dea 5v la uC pt ca asta la randul lui sa stie sa porneasca si sa inchida iesirile de 48v. Sursa porneste si inchide V+ controland alta linie intre uC la sursa. Daca nu vezi linia respectiva vizibil intre uC si sursa, incearca cu un rezistor de vreo 10k-47k-100k sa faci scurt fi la gnd fie la 5v sa vezi care pin deschide sursa si in ce stare. De ex daca are 2 pini de 5v, cu trasee/fire subtiri, probabil ca unul e de alimentare uC si celaltalt tb pus la gnd ca sa porneasca. Daca are doar 1 fir de 5v atunci probabil e alimentarea pt uC si ca sa porneasca ar tb intorsi 5v pe alt pin, dar asta ar cred fi mai neobisnuit. Firele si traseele mai groase probabil sunt alimentari de V+ pt drivere si etc, si le poti omite ca fire de control.

La motoare dc iti tb sa le transformi in servo si iti tb encoder, si un driver care sa primeasca comenzi pe step/dir, exista o varianta care se cheama extruder controller 2.2, dar e veche si mult mai complicat decat cu stepper, si iti tb si firmware pt asta si din cate stiu nu prea mai gasesti firmware pt asa ceva care sa fie de actualitate.