construind un reprap de la 0

pt blocul de aluminui / alama de la hotend :
legat de masina de gaurit propriu-zisa ce
> specificatii ar trebui sa urmaresc? 600w e
> suficient pt ce vreu sa fac sau trebuie mai
> puternica? cum pot afla abaterea bitului de la
> centrul cercului ?
> stiu ca spuneati despre proxxon-ul (micromot 50 ?
> parca ?) ca are abatere mica la varf, credeti ca
> ar fi bun pt ce vreau sa fac cu hotenduri? in
> combinatie cu asta ?
> m-am mai documentat cred ca merg pe bara alama in
> loc de aluminiu. ce spuneti ?

* proxxon micromot 50 e bun pt frezat pcb-uri sau chestii similare, montat pe un reprap sau cnc cartezian [reprap.org] si [reprap.org]

* pt taiat aluminiu eu am facut asta cu un flex de mana (polizor unghiular); in afara de asta mai sunt multe metode de a taia metal, inclusiv cu panza cum are si proxxon mbs

* abaterea sau bataia axului e o chestie tehnica care nu prea se da decat la scule de mare precizie; de ex la motoare de frezare profesionale sau la scule aschietoare (strunguri, freze) cat de cat bunicele;

* blockul de metal in loc de aluminiu ar putea fi probabil orice, inclusiv cupru pur, singurul criteriu de duritate cat sa tina filetele; si apoi daca e prea greu, trebuie sa fie fixat mecanic cumva, adica daca e greu sa nu se tina doar in teflon pt ca teflonul la temperatura e moale si va ceda; in cele din urma banuiesc ca aluminiu e cel mai folosit pt ca e usor de gasit si relativ ieftin

cum aflu puterea unui motor functie de amperaj ?

Puterea consumata este =UxI
Puterea utila la ax este ceva mai mica ca puterea consumata.

dracului stiu ca p=UxI
dar daca am asa ceva Specificatii:

Curent pe faza aprox.- 1,1 A
Nr. fire -6 poate fi conectat bipolar si unipolar
Nr. de pasi - 200
Lungime motor - 42 mm
Lungine ax - 582 mm
Diametru ax- 5 mm
Format motor - Nema 17

sau

Curent pe faza aprox.- 1,2 A
Nr. fire -4 (poate fi conectat doar bipolar )
Nr. de pasi - 200

sau

Curent pe faza aprox. - 1.2 A
Rezistenta - 5 OHM
Nr. fire - 6 (poate fi conectat bipolar sau unipolar)
Nr. de pasi - 200

cum aflu puterea ?

De fapt, puterea este U*I, per timp sau ori timp, da io zic "per" pt ca mi se pare mai logic "per sec" la duty cycle sau "per ora" la consumatori electrici. Da asta e altceva. Motorul mpp are atata putere ... atata cit ii dai - stii bancu', la mpp chiar asa e.

Datele de pe motoarele pas cu pas sunt dupa legea lui ohm gen 3v, 1.5A. Valoarea 1,5A reprezinta un maximum ce nu tb depasit. Valoarea de 3v nu inseamna ca tb alimentat la 3v, ci e voltajul care da rezistenta bobinei dupa legea lui ohm astfel 3v/1,5a=2ohms. Daca motorul are 6 fire deci unipolar, asta poate fi jumatate din valoarea totala a rezistentei bobinei, pt ca la unipolar curentul curge dinspre capete in mijlocul bobinei, deci curge doar intr-un singur sens, efectiv dinspre capete spre mijlocul bobinei, deci rezistenta bobinei intre capete poate fi 2+2=4ohm in cazul in care va fi folosit in mod bipolar (doar capetele). Daca e motor bipolar doar cu 4 fire, atunci valoare rezistentei care reiese din calcul e direct pt bobina intreaga, intre capete. Daca un motor cu valorile date va fi alimentat la 12v/4ohm, curentul maxim natural este de 3A deci >1.5A, dar e ok pt ca driverul il va limita la ceva gen 1A (setare manuala). Asadar puterea maxima instantanee va fi gen 12v*1A=12w. Insa forma curentului variaza f mult asa ca nu e prea corect sa zicem ca valoarea asta e foarte relevanta, dar in fine, e o indicatie pt a compara niste valori.

Motoarele sunt de 2 tipuri:
1) tipul folosit in reprap, cu valori gen voltaj mic gen 4-5v curent mare > 1.2-1.5A, rezistenta bobinei mica < 5-6 ohm. Io le zic motoare cu rezistenta bobinei mica, altii le zic motoare cu inductanta mica, pt ca rezistenta mica e data de fire mai groase si scurte in acelasi spatiu, ceea ce inseamna inductanta mica, deci cam tot aia. Da e mai greu sa ii spui cuiva pe forum sa masoare inductanta cu o punte rlc. Daca vb de rezistenta bobinei e mai tangibil.
2) de evitat, dar exista si chiar pe la noi majoritatea sunt motoare cu rezistenta bobinei mare, de ex voltaj mare 12V, curent mic 0.4A, rezistenta bobinei 30ohm, si respectiv inductanta mai mare (bobina are deci fire mai subtiri si mai lungi, mai multe nr de ture), dar atentie tipul asta de motoare nu e bun pt reprap. De ex pt ca are 30 ohm, la 12v curentul maxim este de 0.4A, degeaba ai sa setezi driverul sa bage 1A pt ca maximul natural dupa legea lui ohm este de fix 0.4A si e imposibil sa fie depasit cu sursa de 12v. Nu e ca motoarele astea nu merg pt reprap, ba merg in sensul ca se invart, dar nu merg la maxim, pt ca nu vor lua curentul la valorile care trebuie atunci o sa aiba puterea mica.

In general pe motoare se specifica doar doua din 3, in primul rand curentul maxim, si apoi de obicei voltajul, iar rezistenta reiese din calcul cu legea lui ohm (sau invers, daca se da rezistenta reiese voltajul - doar ca voltajul dat nu are alta semnificatie decat ca valoare pt lui ohm). Voltajul maxim practic la motoare e limitat de izolatia bobinei, ceva gen 400V de exemplu, scrie in datasheet.

D.p.d.v al puterii, voltajul efectiv este dat de sursa folosita, in general se fol o sursa de pc atx, deci e 12v. Curentul primit de steppere se seteaza cu manutza ta de obicei printr-un potentiometru sau jumperi de pe placile de stepper driver, de ex la 1A, dar oricum sub valoarea motorului (care e maximum). Atentie setarea din drivere reprezinta curentul de varf (maxim) si nu media. Dar sa zicem la modul abstract ca puterea maxima pe moment este 12v*1A=12W, asta ar fi cand motorul sta nemiscat cu un driver care e chopper de curent, si ar corespunde la "holding torque". Respectiv daca ar fi tipul de motor cu 30ohm pe bobina, ar fi 12v*0.4A=4.8W. Dar diferenta asta e si mai mare (creste exponential) atunci cand se invarte, adica la comportament dinamic cand driverul tb sa inverseze curentul in bobine atunci in cazul motorului de 30ohm e posibil sa inverseze mai repede decat curentul atinge 0.4, poate la jumate din valoarea asta, deci in principiu motorul de 30ohmi pe bobina se va comporta si mai prost la viteza. Oricum, curentul este un fel de square wave cu rise time si decay, asa ca nu prea poate fi masurat usor. Dar cam orice tip de motoare nema17 ai folosi, ar trebui sa mearga toate, atat timp cat sunt motoare de tipul corect, adica cu rezistenta bobinei relativ mica: 5-6 ohm maxim, ceva gen 1-2-3 ohm ar fi ideal pe bobina intreaga, intre capete. Deci motoarele mpp nu trag cat curent vor ele, asa cum face un motor DC. Stepperele primesc doar atat curent cat le da driverul, limitarea de curent in bobina e una din chestille care tre sa le faca driverul.

Edited 3 time(s). Last edit at 10/12/2013 03:32PM by NoobMan.

Din nou, curentul ala din specificatiile motorului nu e "curent pe faza", ci e curentul maxim permis pe faza, pt ca firele bobinei au un anumit diametru. Iar curentul efectiv maxim pe bobina se seteaza de tine, prin driverul de motor. Adica curentul maxim va fi cel pe care il dai.

Si la fel, daca pe motor scrie 2,2volti, ala nu e voltajul la care va merge motorul ci doar voltajul care se pupa cu rezistenta bobinei si curentul maxim, dupa legea lui ohm. Voltajul efectiv la care va merge motorul va fi tot ... voltajul pe care il dai, al sursei de alimentare, daca e pc atx atunci 12v.

Iar curentul mediu pe bobina e altceva, si relativ greu de calculat, estimat, sau masurat. Daca sta pe loc motorul, si driverul e chopper de curent (limiteaza curentu nu voltajul) atunci curentul mediu e aproape de curentul maxim. Daca se invarte motorul, atunci driverul inverseaza tot mai repede directia curentului in bobine, ba intr-un sens ba in celalalt, si tot pierde timp ca sa scada sau sa creasca nivelul de curent, si din cauza asta valoarea medie a curentului scade. In felul asta, de aia se zice ca motoarele pas cu pas consuma cel mai mult curent ... cand stau pe loc!. E contra intuitiv, dar cam asa e. Cand stau pe loc, curentul e la full. Cand se invart, orice ar fi, dar tot e mai putin de atat pt ca driverele bipolare tb sa schimbe directia curentului (polaritatea) in bobine si la fiecare schimbare trece prin zero, iar forma undei la schimbare, adica cat de repede scade sau cat de repede creste, depinde de mai multe chestii, dar oricum cu cat face tot mai des schimbarea pierde mai mult timp si cu atat curentul mediu pe timp scade.

Edited 3 time(s). Last edit at 10/12/2013 03:56PM by NoobMan.

intrebare 1 :
cum influenteaza cresterea voltajului viteza de printare ?
intrebare 2 :
daca puteti relua comparatia condensator vs. inductor si cum are asta legatura cu 3d printer / motor pas cu pas ?

Comportamentul unui condensator e in general mai bine inteles probabil pt ca e mai uzual, cel putin asa mi se pare. Inductorul e un fel de invers al condensatorului in majoritatea privintelor.

Condensatorul contine teoretic doua placi, atunci cand e alimentat cu sursa de voltaj, initial voltajul e zero iar curentul initial e foarte mare. Condensatorul practic atrage sarcinile (q) pe cele doua placutze, iar pe masura ce placutele s-au "umplut/saturat" cu sarcina, nu mai trage curent deloc, presupunand ca altceva nu se schimba. Se spune ca pe timp scurt (scala de nanosec), condensatorul e in scurt. Dupa ce condensatorul e incarcat cu sarcina, si nu e solicitat sa elibereze sarcini, si/sau presupunand ca voltajul sursei e constant, atunci condensatorul in sine nu mai conteaza. Se spune ca pe timp foarte lung dispare din circuit, pur si simplu nu mai conteaza daca e acolo sau nu. Pt intelegere e mai important comportamentul in extremis, adica e considerat un scurt circuit pe timp scurt si circuit deschis (dispare) pe timp lung.

Inductorul, invers, cand e alimentat cu sursa de voltaj, initial curentul e zero. Voltajul aplicat pe inductor creeaza un flux magnetic, iar curentul care circula prin inductor este direct proportional cu fluxul. Deci curentul incepe sa creasca de la zero pana la o valoare finala, si respectiv dupa ce s-a "umplut/saturat" cu flux, curentul nu mai evolueaza, din nou presupunand ca altceva nu se schimba. Pe timp scurt, inductorul nu exista pt ca abia dupa ce isi incarca fluxul, abia apoi poate sa conduca curentul. Iar pe timp lung, inductorul e incarcat plin, si ca atare e practic scurt circuit. Adica exact invers decat condensatorul.

Comparatia e la modul general, e buna pt a intelege un inductor pt ca bobina unui motor asta e la urma urmei.

Partea a doua, motorul pas cu pas are doua bobine care fiecare formeaza un inductor, care in afara de L inductanta, mai are si o rezistenta R, ambele masurabile si cunoscute.

Driverul de mpp pune voltajul din sursa atx pe una din bobinele motorului, dupa care curentul incepe sa creasca.
Legea conform careia creste curentul poate fi exprimata in mai multe feluri, si asta ar fi unul din ele:
Curentul(t)=valoare_initiala + (valoare_finala - valoare_initiala) * (1-E^(-t/tau)), unde tau este "time constant", si e diferit in fct de context. Aici avem circuit R-L iar time constant este =L/R.

Stim ca valoare_initiala este zero, valoarea finala ar fi aceea la care ar ajunge sistemul in mod "natural" adica daca ar fi lasat in pace sa evolueze fara nici un fel de interventie. Cunoastem constanta de timp tau pt ca masuram R si L, iar E este numarul lui euler, iar t este variabila timp, in secunde.

Si in felul asta putem afla valoare curentului pentru fiecare nanosecunda, si putem desena graficul de curent.

Ca sa facem un grafic ne trebuie niste valori concrete, sa zicem de pe pagina asta laum primul datasheet din tabel, 42BYGH4803 care are R=2.8ohmi si L=4.8mH si mai spune acolo curent 1.5A si rated voltage 4.2v.

Din specificatiile de mai sus nu prea intereseaza decat R si L. Si R e numarul mai usor de inteles, rezistenta, care da tonul. Adica la motoarele nema 17 cam toate au aceasi spatiu intern pentru bobine, acelasi form factor. Intr-o oarecare masura R si L merg mana in mana. Daca rezistenta si e mare, firul e mai subtire, in acelasi spatiu are si mai multe ture deci inductanta mai mare. Si respectiv invers, daca rezistenta e mica, atunci e fir gros, deci mai putine ture si respectiv inductanta mai mica. Pentru ca motorul pas cu pas functioneaza de fapt la frecventa in zona khz, rezistenta in coditiile frecventei se numeste impedanta, la care contribuie si L. Practic, putem lua o hartie de pe net numita "impedance graph paper" care e o hartie logaritmica si pe ea trasam orizontal o linie orizontala la nivelul din stanga cu 2.8ohmi, si o linie oblica ce creste spre dreapta sus la 4.8mH, si combinatia acestor linii reprezinta impedanta in functie de frecventa. Practic, de la frecvente mici impedanta incepe cu R. Si pe masura ce creste frecventa, partea care se opune tot mai mult trecerii curentului, (ce "rezista") este L. Si asta pentru ca pe masura ce perioada de timp devine mai mica, asa cum e intr-un post mai sus, pe timp scurt inductorul se opune schimbarilor rapide de curent, pentru ca in inductor curentul poate creste doar daca a existat inainte un voltaj pe o perioada de timp, si abia aboi "da drumul" la curent. Altfel spus "voltage leads current" sau "current lags behind voltage".

Curentul dat in datasheet de 1,5A nu inseamna decat atentie exista un maxim. Este o valoare maxima, si respectiv un imperativ datorat diametrului si tipului de fir folosit. Pentru curenti mai grosi ar trebui fire mai groase, insa firul in cauza "duce" doar 1.5A in conditiile de temperatura specificate. Ca atare driverul va trebui setat la un curent mai mic de 1.5A.

Iar voltajul de 4.2v, asta chiar nu inseamna mai nimic, decat faptul ca e produsul matematic a 2.8ohmi x 1.5A. Pentru ca 1.5A e un maxim, atunci surpriza, si 4,2v e tot un maxim, adica se pot pune maxim 4.2v curent continuu care cu rezistenta de 2.8ohmi vor da 1.5A, si daca se pun mai mult de 4.2v continuu! atunci lasat natural, curentul ar trece peste limite si s-ar arde. In cazul asta bine ca driverul nu lasa curentul sa creasca natural la cat vrea, si il opreste imediat ce atinge setarea din potentiometrul de reglaj. Driverul are un rezistor Rsense, care este pus in serie cu bobina, si spre gnd, iar driverul monitorizeaza voltajul de pe rezistor Rsense spre ground, si il compara cu referinta rezultata din reglajul potentiometrului. Cand acestea sunt egale, driverul intervine. Asadar aspectul cu voltajul de 4.2v maxim nu prea conteaza, si practic alimentarea driverului se va face cu 12v sau 24v, se poate chiar si cu 36v, practic e posibil pana la voltajul maxim la intrare specificat pentru integratul driver.

Concluzia e ca aspectul cel mai important in selectia unui motor pas cu pas, este rezistenta bobinei. Aceasta trebuie sa fie suficient de mica astfel incat sa permita curentului sa creasca peste valoarea setata in driver. De preferinta mult peste, si in privinta asta graficul va fi mai edificator. Daca rezistenta bobinei e prea mare atunci nimic altceva nu prea mai conteaza. De exemplu exista motoare in general specificate la 12v, care au bobina interna cu rezistenta de R=30ohmi sau 40ohmi sau/si mai mult. Chiar si in cele mai bune conditii daca am considera doar cel mai bun caz posibil si anume doar R si curent continuu, chiar si asa curentului ii va fi imposibil sa depaseasca 0.4A daca bobina este alimentata cu 12v pentru maximul posibil este chiar 12v/30ohmi=0.4A. Indiferent de orice altceva, cu o sursa de 12v pusa pe o rezistenta de 30ohmi nu se poate obtine un curent mai mare de 0.4a, indiferent de ce setari facem in driver. Ce s-ar putea face practic, ar fi sa punem o sursa de 24v si atunci maximul teoretic vdc ar fi de 0.8A, dar nici asa nu e prea mult si se poate concluziona ca un motor de 30ohmi nu este bun in combinatie cu sursa atx de 12v si driverele gen pololu de 1-1.5A. De invartit probabil se va invarti acolo, dar nivelul curentului va fi mult mai mic decat ar trebui sa fie, si anume chiar daca driverul ar putea monitoriza curenti pana pe la 1-2A, practic rezistenta motorului e atat de mare incat curentul nu va trece de 0.4A, si in cea mai mare parte potentiometrul din driver va fi inutil.

Ca un fel de concluzie la specificatiile mpp, o alegere buna de motor ar fi un motor cu rezistenta cat mai mica gen 1-2-3-4-5-(maxim 6) ohmi si curentul incepand de la (minim1A) dar mai bine 1.1-1.2-1.5-2A si de ce nu si peste, doar ca la nema17-23 nu prea sunt peste. Oricum important ar fi ca setarea driverului pentru varful de curent sa fie la fel cu o marja buna, pur si simplu sub ambele maxime. Nu ar trebui nici macar sa se apropie de nici unul dintre maxime si in general e pe la jumatate, de ex un driver pololu cu motor de 1.5A e setat pe la 0.7-0.8A (si asta reprezinta varf de curent, nu medie).

Bafta la concurs

Edited 1 time(s). Last edit at 03/01/2014 09:34AM by NoobMan.

multumesc mult pentru sfaturi .
am participat la concursul de fizica Dragomir Hurmuzescu cu tema de licenta " Tehnici moderne de imprimare "
revin cu poze

poze

Arata bine, bravo si spor la treaba

articulatii noi cu magnet si bila . (albe)
la cele clasice cu articulatie pe 2 axe (negre) se crapa la imbinarea dintre suruburi( piesa mica de 1/2 cm^2). am sa vad daca facute din abs rezista

prints by printrbot
printuri proaste de acum cateva zile cu merlin hot end de 0.4. filament extrudat prea putin prea lent si cand mai extruda prea subtire. . nici nu lasa dara pe sticla

printuri decente azi noapte cu j-head aluminiu de 0.3 de pe ebay de la sinedy
fuge pe directia y de la prinderea in suruburi a cold end-ului pe suportul de pe x . are joc cam de 1-1.5mm la varful duzei
revin

Dar imprimanta cand ne-o prezinti ?

auzi?
Imi place indiferent ce-ai facut dar... da si tu "create link in message".
Sa vada ochiu meu pozele direct in pagina, a asa tot dau click-click-click... si uit de unde am inceput si iar o iau de la capat.


altfel insa, felicitari.
mi-ai luat-o inainte :-)

Fii fara mila cu jocurie, strange TOT! Nici un joc! ca iese ca dracu, mai ales la delta.

este frumos lucrul tau.

Mai pune poze

---

RDV ici => www.funreprap.com