De fapt, care este temperatura patului...

Mi-a zis mie un nene sa nu ma iau dupa cat zice LCD-ul ca pot avea +/- 10 grade diferenta intre ce arata el si care este temperatura in realitate.
Nu prea l-am crezut...

Am facut un test.
Dau cifrele si mai bag vorbe dupa.

===================================================================================================================
Test1: Setata Temperatura patului la 60 Grade. Am stat 30 min pt stabilizare, termocuplele au fost lipite de geamul patului si pus un scoci tip DuckTape deasupra.

temperatura masurata cu Megatronics: 60
temperatura masurata cu ADELAIDA: 46
temperatura masurata cu WeatherMeter:49
temperatura masurata cu termometru IR: 58


===================================================================================================================
Test2: Setata Temperatura patului pe off, pana la atingerea temperaturii ambientale

temperatura masurata cu Megatronics: 25
temperatura masurata cu ADELAIDA: 25.5
temperatura masurata cu WeatherMeter:25.6
temperatura masurata cu termometru IR: 25.2







Acuma vorbele, concluzii pe scurt.

- un termometru IR cred ca nu este edificator pentru ca masoara PRIN sticla si sub sticla e temperatura textolitului. Nu se pune.
- diferenta reala de temperatura este cu cel putin 10 grade mai putin (e posibil ca daca pun o patura peste senzori, poate mai cresc 1-2 grade
- asa ca....mai cresteti temperatura cu 10 grade cel putin :-)

De fapt diferenta e destul de mica pt ca daca IR masoara prin sticla, atunci si thermistorul tot pe pcb e plasat, cam tot pe acolo. Diferenta e mica si pentru ca temp e mica si eroarea individuala din thermistor e si ea mica. La temp mai mari gen cele de la extruder eroarea respectiva ar putea fi mai mare, deci e de asteptat ca si inregistrarea intre temp reala si cea de pe ecran sa creasca. Si apropos oaaau cate instrumente ai

In mica masura depinde putin si in ce parte a patului se fac masuratorile, si ce fel de pat e. Eu am doua variante. La mendel am un pat incalzit de dedesubt cu un pcb facut cu toner transfer la nimereala, peste care e un textolit de 5mm grosime, si transferul termic prin cei 5mm nu face fatza la pierderile din convectie de la margini, are diferente si de 30C intre centru si margini. La alt printer am un pat din aluminiu de 5mm grosime incalzit cu rezistori plasati mai spre coltzuri, izolat dedesubt, si chiar daca dimensiunea e mult mai mare (36*40cm) tot e mai uniform, adica setez 100c pe el si variatiile sunt maxim cateva grade.

Acuma la bed diferentele sunt mici fatza de firmware si pentru ca pana in vreo 150C thermistorii sunt "interchangeable" adica ce e scris in thermistor table e destul de corect. La temperaturi mari insa, gen cele de la extruder 200-240C, termistorii sunt de capul lor, teoretic ar trebui calibrati individual, si asta inseamna ca diferentele intre ce zice pe ecran si termocupla s-ar putea sa fie mai mari. D.p.d.v practic, daca se ia un termistor oarecare si se foloseste un thermistortable prestabilit din firmware, aproape sigur temperatura reala va fi diferita gen +/-10-15C asa ca idee, dar poate fi si mai mult. Am intalnit si un caz cu un printer care indica exact ca termocupla, singura explicatie e ca ar fi fost calibrata pentru ca altfel ar fi prea putine sanse sa se potriveasca exact. Diferente ar fi ok ceva acolo, dar daca sunt prea mari se poate face o calibrare individuala, modificand thermistortable.h din firmware si atunci se poate aduce citirea de pe ecran sa arate la fel ca si termocupla. Pe aceeasi tema exista si alt punct de vedere, adica din moment ce asta e doar o setare, e important sa fie doar repetitiva, adica setez 230c si ma duce la o temp anume care este utila pentru ce e nevoie, si conteaza mai putin daca temperatura respectiva e reala sau nu. Ce conteaza cat e, daca imi merge bine si data viitoare cand setez sa fie la fel, adica setarea are repetitivitate. Corolarul la chestia asta e sa nu crezi cand zice cineva pe vreun forum ca printeaza cu abs la 200C, sa nu o iei de buna si sa te apuci sa faci la fel, pt ca lui doar ii arata pe ecran 200C, cand de fapt ar putea sa fie temp reala la 250C. La modul asta fiecare ar trebui sa aiba incredere mai mult in reglajele proprii decat in temperaturile date de altii. Daca nu ai ce face, incearca sa aplici aceeasi metodologie si la extruder, sa vedem ce diferente apar.

Ce dracu-i aia "thermistortable" ca m-ai inebunit?
Iar imi dai mult de citit.
aha...fisier.
Cifre, multe cifre... Nu-nteleg acuma ca abia am venit de pe drum, a fost soare si am casca neagra.
Ok, am prins ideea principala: una scrie pe LCD, si alta e in realitate.

Si am mai prins o idee mai demult, aia de repetabilitate.
Mi-a luat ceva vreme pana cand am inteles ca de fapt fiecare imprimanta ajunge sa aiba propria ei "personalitate" si degeaba te duci la pretenu' tau si vrei sa-i copiezi ini-ul lui de success de printat ABS ca la tine s-ar putea sa n-o sa mearga. Ok, got it.
Am zis neaparat sa subliniez asta ca poate mai...fac cadou la niste incepatori care-si sparg capu' cu temperatura.


Masuratorile le-am facut central, fix deasupra termistorului.
Nu ma interesa gradientul termic ci diferenta minima intre valoarea afisata si valoarea "reala".
Io am un ciob de sticla de 4mm si ma gandesc ca distribuie bine caldura.
M-am straduit cat am putut eu de mult sa reduc greutatea masei pentru ca la mine masa se misca (e Y).
Altfel, m-am gandit si eu la aluminiu.....

De asemenea, n-am rabdare nici cat un purec si "grabesc" incalzirea patului cu un feon industrial.
Si pana acuma, am facut vre-o 20 de printuri in halul asta si sunt foarte multumit de cele...15min pe care le salvez de fiecare data.


Si nu-n ultimul rand, jinduind la blonda lunga-n craci si cu ambii ochi albastrii, ma gandesc la imprimanta ideala ca aia ar trebui sa arate temperatura CORECTA si toti fraierii de pe net sa aiba si ei imprimante ideale si-n felul asta sa mai putem sherui intre noi o reteta-doua. Ca asa, toti adaugam sare...dupa gust :-)



Multe instrumente?
Haha...nu le-am pus pe toate ca nu mai aveam loc pe masutza.
Mai aveam vre-o doua si chiar asta am intentionat, sa le pun pe toate sa mediez si sa evaluez....

Pai uite un rezumat. Temperatura e citita cu ajutorul unui divizor de voltaj, in care rezistorul de sus (de la 5v) este rezistor fix 4k7 iar rezistorul de jos este de fapt un thermistor care variaza intre 100k si 100ohmi sau si mai putin. Divizorul de voltaj creeaza un voltaj intre rezistori-thermistor iar voltajul asta depinde de temperatura. Voltajul intra intr-un pin analog, adica astia sunt pini care au ADC (analog to digital converter), asta inseamna ca are un set de comparatori (cum ar fi un op-amp). Practic comparatorii impart cei 5v in 1023 de segmente egale, si compara voltajul de intrare cu segmentele astea si hotarasc exact in care segment se incadreaza voltajul citit. Si in felul asta valoarea analogica devine o valoare digitala. Thermistortable.h e un fisier, pe scurt, contine un tabel cu doua coloane. O coloana reprezinta valori adc (intre zero si 1024), si cealalta coloana contine temperaturile corespunzatoare (in grade celsius). Cand firmware citeste o valoare adc, vede intre ce randuri se incadreaza in tabel, si de exemplu daca e fix la jumate intre doua valori adc, atunci stie ca temperatura e tot la jumate intre valorile de temperatura. Si astfel calculeaza temperatura si stie ce valoare sa afiseze pe ecran.

Sunt mai multe concluzii care se pot trage din tot procesul asta. De ex daca valorile de temperatura sunt gresite atunci temperaturile afisate is la fel de gresite. De exemplu poti sa adaugi trei zerouri la coloana de temperaturi si o sa iti arate 25000 grade in loc de 25 grade (sau milioane de grade daca vrei). Iar firmware habar nu are ce reprezinta numerele alea, celsius sau cartoi = tot aia. Printre altele, pentru ca sistemul nu are un punct de referinta absolut cu care sa compare citirile. Asta e diferenta principala intre thermistor si termocupla, adica termocupla e citita de un integrat special, care are intern, in interiorul chipului o chestie "0C" sau "ice point" reference, si cu atunci citirea se face fatza de o referinta absoluta, si in concluzie cand termocupla arata ca 200C, atunci chiar asa e pe bune, adica termocupla indiferent ce temp arata e reala, si asta se datoreaza in principal faptului ca are o referinta absoluta. In schimb termistorul nu are referinta, si cand arata 200C ... temp reala depinde de noroc si alte chestii - si cel mai mult depinde de valorile din thermistor table.

Valorile din thermistor table se pot modifica cu un proces de "calibrare" a thermsitorului. Ar fi bine de inceput cu un tabel in care valorile adc sunt la intervale cat de cat egale, sau eventual intervale mai mici in zonele de interes. Dar se poate lua si coloana adc din tabelul care e deja folosit in thermistortable.h, pt ca tot e la indemana. In coloana de temperaturi se poate pune 1000 ... 2000 ... etc si poate creste din suta in suta. Nu conteaza prea mult ce valori sunt si cum sunt, valorile astea se folosesc doar ca "pretext". Adica setam sa creaca temp la 1000 "grade" ... si asta incalzeste heaterul pana cand voltajul de intrare corespunde la valoarea adc care e echivalenta cu randul din tabel unde am scris valoarea 1000. Adica folosim valorile astea ca "pretext" ca sa aducem sistemul in jurul valorii adc din tabel, moment in care citim ce temperatura reala arata termocupla. Si tot asa la fiecare rand, pana cand putem completa tabelul cu valorile reale, si apoi facem din nou upload cu valorile indicate de termocupla, si atunci temperatura tre sa arata ceva cam 1-2-3 grade in jurul valorii pe care o arata termocupla. Si e normal acum ca termistorul sa arate ca termocupla pentru ca citirile provin de fapt de la termocupla. Acuma practic: in loc sa folosim 1000 ... 2000 etc, putem folosi chiar temp care exista deja tabel, ca efectul va fi tot ala; alta chestie, tb asteptat putin ca temp sa fie stabila cand se face citirea la temp reala; si altceva, in general daca trebuie modificat ceva, atunci nu toate randurile ci doar temperaturile de la 150C pana pe la 250C cam asta ar fi zona de interes. Sub 150 nu prea sunt erori iar peste 250 e cam periculos si probabil inutil. Cam asta e procesul in mare, ca idee.

Aha....termistor, variatia rezistentei cu temperatura, divizor rezistiv...hai ca-ncep sa-mi amintesc de la facultate.
Bun, am priceput povestea ta.
Si se pare ca nu numai imi dai mult de citit dar ma pui si la munca: sa-mi fac rost de-o termocupla si sa-mi etalonez termistoarele !!!
Ok, ar fi o varianta....
DALLAS 18b20 e bun?
Ca astea sunt gandacii de la termometrul negru de la Adelaida.


Desi, decat sa etalonez...ce-ar fi sa pun direct termocuple?
Mh, nu prea merge.
Sunt prea voluminoase.
Ascund eu una in pat dar...in extrudor, tre' sa-i dau ditamai gauroiu.


Bine: studiez problema si vad ce-am inteles.
Si nu-n ultimul rand: multumesc frumos pentru seminarul thermisto-electric :-)

Ah, la ce ziceam eu nu tre sa faci nici o modificare hardware. Cel mai usor ar fi sa folosesti un multimetru care are termocupla. Bagi firul termocuplei pe / in hotend, si citesti ce scrie pe ecranul multimetrului, si modifici thermistortable.h ca atare. Sau folosesti termometrul IR sau alte metode in care ai incredere ca iti arata corect temperatura. Eu ziceam termocupla pt ca in asta asi avea incredere, restul nu stiu, iar termometru IR nu am.

Termocupla e doar un cablu cu doua fire din metale diferite si speciale, care creeaza un voltaj (mV) care se modifica (liniar) cu temperatura. Firele intra intr-un integrat cum e ad595 sau max6675, care interpreteaza citirea si dau diverse iesiri. Asta daca vrei ca firmware sa citeasca termocupla in loc de termistor, poti folosi ic-urile astea - sau genul lor. Dar nu prea are rost. Dupa ce calibrezi si modifici thermistortable.h atunci thermistorul o sa iti arate cam la fel ca si sistemul pe care l-ai folosit.

In primul rand inainte de toate, tre sa vezi daca ai nevoie sa calibrezi sau nu. Sa zicem ca folosesti termometrul IR pe extruder, daca intre 150-240C iti arata cam ca pe ecran e ok. Adica daca diferentele sunt de vreo +/-5C atunci e ok si nu tre sa modifici nimic. In schimb daca arata diferente de 10-15-20C, atunci ar fi bine sa calibrezi.

DALLAS 18b20 e un termometru care masoara pana la 125C, nu e bun. Termocuplele mai des utilizate sunt typul K si J si masoara 750C - 1350C.

bine, deci cu Dalasu' etalonez patu si tre sa vad cu ce etalonez extrudoru.
la naiba.
mai am un termometru, ala de vroiam sa-mi fac extrudor.
Si...cred ca are termocupla ca e pe doua fire..o chestie infipta intr-un surub, parca mi-a trecut de 200.

Ca IR-ul sigur nu e bun, l-am dat peste cap si arata "H".
Deci, desi ziceai ca am multe, tot nu ie bune pentru ce-mi trebuie mie.

multzam fain

Parerea mea sincera e ca daca nu ai un multimetru, sa iti iei unul care sa citeasca si temperaturi. In mod normal asta inseamna ca are termocupla la pachet ca accesoriu. Iar multimetru e folositor si pentru celelalte functii pe care le-o fi avand.

Patul nu prea e nevoie sa il calibrezi dupa parerea mea ii gasesti o setare la care merge, si folosind setarea respectiva e suficient, nu prea conteaza asa mult care e temp reala atat timp cat piesele se lipesc.

Iar la extruder ar fi bine intai sa masori sa vezi daca sunt diferente si cam cat de mari, si atunci iti dai seama daca trebuie calibrat extruderul sau nu. Cine stie poate or fi bune citirile la extruder, si noi ne ambalam degeaba.

Well....n-am lamurit io clar asta cu temperatura ca tot nu mi-am luat multimetru cu termocupla dar am lamurit altele si tin neaparat sa vi le spun.

Un singur cuvant: fixativ!

Am avut o surpriza atat de placuta ca nu pot decat sa va indemn sa incercati sa dati cu fixativ pe sticla.
Kaptonul e bun, nu zic nu.
Dar imi ia vre-o 15-20min sa invelesc o foaie de sticla in Kapton da ....pentru piesele mari, nici congelatorul nu m-a ajutat sa desprind piesa.
Si satul sa tot inlocuiesc Kaptonu, am zis sa dau cu Fixativ.
Drei Wetter Taft, nivel 5.

WOW!!!
Printez cu patul la 120-135 (mai sus nu duc)
La racire, cand patul face 80grade, piesa face "poc" si gata, s-a desprins.
Si nici nu e nevoie sa schimb sticla dupa fiecare print.


Incercati si voi.
Daca nu va merge...vi-l cumpar eu!

Dap cu fixativul e bine sa ai grija ca vaporii aia se baga si in rulmenti etc. Kapton il pui o data si gata, il dai jos doar cand e uzat mecanic, adica dupa luni de zile de printuri, cand e zgariat sau se rupe sau ceva de genul, deci 20 min de pus e ok?.

Io zic ca daca nu esti multumit de kapton, poate ceva nu e in regula, am auzit acum cativa ani de cazuri cu imitatie de kapton. Se poate face un test daca ai o statie de lipit termostatata, se poate seta la 200-250-300C si cand se pune kaptonul pe varf, daca se deformeaza de la temperatura atunci nu e bun. Chiar si la temp ridicate, daca e kapton pe bune, tre sa ramana relativ stabil.

E adevarat ca la piesele mari pare dificil sa se desprinda piesa de pe Kapton.
Ati putea spune ca e lipit... Ashi
Va aduceti aminte de o glumita clasica de fizica in care vrei sa ridici un ziar de pe masa cu o rigla bagata pe sub el, dand cu pumnul intr-un capat liber al acesteia ce trece peste marginea mesei?
Dar de ideea de tras repede fata de masa de pe o masa si paharele care raman in picioare?
Ei bine, daca prima ofera explicatia pentru "lipirea" ABS-ului de Kapton, cea de-a doua sugereaza o metoda de desprindere.
Lipirea se datoreaza in buna masura... presiunii aerului, piesa proaspat tiparita functionand practic ca o ventuza (mai ales daca are si brim). Incercarile de a desprinde piesa prin tragere in sus sau oblic si cu forta progresiva sunt cu mici sanse de reusita, cu atat mai mici cu cat suprafata piesei este mai mare.
Daca insa se loveste piesa din lateral, scurt, ferm si cat mai la baza foarte probabil ca o sa se rezolve. Desigur, exista riscul sa se intample lucruri neplacute.
Ce am mai incercat cu succes este sa utilizez un brim de 2-3 mm latime, care sa imi permita sa bag mai usor o lama de spaclu dedesubt.

Cat despre fixativ, cu el trebuie dat pe sticla departe de imprimanta si apoi pusa sticla la locul ei.
Singura chestie care ma enerveaza la Kapton sunt dungile dintre benzi, care lasa urme oricum pe print, precum lasa si orice ciupitura cauzata de dezlipiri mai nereusite.

Deci, s-o lamurim.
Pe rand, ca io nu stiu sa dau citate :-)


In primul rand, nu murdaresc nici un rument!
Murdaresc mocheta.
pentru ca iau sticla cu gentiletze, o dau cu spray si..prind uuusuuurel cele 4 cleme.
Si nici nu mai e nevoie sa re-ajustez inaltimea patului iar fixativul... se usuca in timp ce se incalzeste patul.
Brici!



In al doilea, rand, te-o tine kaptonu' pe tine cateva luni.
Eu il pi&duiam de cate ori desfaceam piesa de pe kapton.
In cel mai fericit caz intindeam o beshica ce nu se mai "culca" la loc dupa incalzire si tasare, in cel mai rau caz, ii faceam mustetzi.
Si uite asa, multe pese au cate o bucata de kapton prinsa in primul strat.
Amintire.
Iar ca scule am folosit: scalpel, lama de cutter (cu sau fara suportul de plastic), briceag Victor Inox (atat lama mica cat si lama mare), spaclu ascutit ca lama de ras...
Cu toate aceeasi rezultat.
Am incercat mai apoi si torsiune (pentru piesele mai tzapene) si congelator si... greu greu greu.
O fi Kaptonu' prea bun :-)


In al treilea rand, ala de la care luai Kaptonu' sa da si el pe site pe aici asa ca ... astept sa ma contacteze daca m-a tras pe tzeapa, acum ca l-ati dat in fapt.
Pe e alta parte, avand in vedere ca-mi incalzeam patul cu feonul industrial (350 - 500 grade-n diuza)... cred ca nu-i o clona proasta.


In al patraulea rand: scurt si ferm. Incercai si scurt si ferm si lung si insistent. Si avand sticla de 4, am cam tras de ea.
Acuma no, chiar cu ciocanu' n-am dat in el....


Acestea fiind spuse, avand in vedere ca mai am 4-5 placi de sticla invelite in Kapton, sunt deschis la sugestii de dezlipire/ detasare de pe Kapton.
Intre timp, dau cu spray.
E drept ca miroase piesa ....gay....da nu-i bai.

Ha, ha, ha, am "uitat" ca ai sticla, scuze

Pai nu da cu 500C pe kapton ca nu rezista chiar la atata, cam la 300C poate, dar peste 300 e probabil ca se deformeaza si cel putin se denatureaza structura interna. Patul la mine ramane in 110-120C si nu mai mult, nu il incalzesc cu nimic altceva, dar de incalzit se incalzeste repede pt ca e alimentat de la 220v.
Eu dupa cum stii, printez pe pcb, si ce sa zic, practic il flexez / curbez si asa piesele fie pur si simplu sar cu tot, fie le mai ajut putin. In general probleme cu dezlipitul nici nu mi-am imaginat ca ar fi. Iar kaptonul mi se pare destul de rezistent in conditiile astea, adica nu prea il inlocuiesc decat extrem de rar. Dar am si grija de el, iar cand printeaza reglez inaltimea la primul strat manual, ni il ating sau zgarii niciodata, sau nimic altceva. Mi s-a mai intamplat sa il zgarii cu altceva, sau sa faca bule de aer, si uneori i-am pus asa doar un petic local. Alte dati mai schimbam cele doua dungi de pe mijloc (am lat de 50mm). In rest am mare grija cand il asez, il spal, il dau cu acetona, nu il mai ating sa nu prinda grasime, si apoi il lipesc cu grija sa nu prinda nici o bula de aer. Si in felul asta ce sa zic, sunt foarte multumit.

pai da mai, flex...ce sa zic, tu cu pcbu' tau.
As flexa si eu sticla de 4 da.. nu ma tine bicepsu.
D-aia nu consumi tu Kapton, am priceput acuma.


Pat la 220, da, asta o sa fac si eu.
Am vazut eu un film la un Gic' si... mi-a placut tare.
La Delta clar o sa fac pat d-asta...
http://www.youtube.com/watch?v=gXUJQuNSLYw

Oh ala e de-a dreptul reshou comunist, din ala cu care incalzeam camerele cand era 25 de bani kilowattul. Chiar alea cu care incalzeam camerele erau mai mici.

Dar tot nu mi se pare ca facut ceva sa scape de gradient. Nu e vb de cat de egal incalzeste, ci dimpotriva cat de inegal se raceste. Si pt ca se raceste inegal, atunci caldura ramane acumulata diferit. Asa inteleg eu. Adica tot spiralul ala e dispus relativ uniform, si asta e indiciul. De racit marginile se racesc mai mult pe cand in centru caldura nu are nici unde sa se duca pt ca e inconjurata de caldura in toate directiile, are un delta mai mic, deci mijlocul aproape nu se raceste. Ce cred eu de exemplu, ala ar produce un pat cat de cat uniform daca spirala de nichrome ar fi astfel incat vreo 4-5-6 spirale din centru pur si simplu sa lipseasca cu totul. Ideal ar fi daca inspre centru distanta dintre spirale ar incepe sa se mareasca exponential. Nush daca gasesti la noi nichrome spiralat, eu am cativa metri dar drept, de pe vremea cand extruderele erau facute cu fir nichrome si nu se stia de rezistor, ca dupa aia nu a mai folosit nimeni nichrome. Afaik mr. Nophead a introdus rezistorul ca element de incalzire, asta a fost contributia lui. Si primele paturi tot cu nichrome erau, daca te uiti pe wiki la chestiile mai vechi. Dar nu mai foloseste nimeni nichrome acuma, si eu cred ca din cauza ca alternativele sunt mai bune. La fel mi se pare destul de ok cu o placa din metal ceva mai gros, incalzit cu vreo 4 rezistori de putere, din aia cu camasa de aluminiu si prindere in suruburi, si plasati strategic inspre margine. Eu am 8 rezistori de 50w fiecare, asta pt ca patul e mare. Pt un pat mai mic, ceva gen 2 sau 4 buc ar trebui sa fie ok.

ok, se rezolva cu gradientu: tragem de macaroana, o punem mai deshirata spre centru si mai stransa spre periferie.
(abia acum citesc literele tale, vad ca te-ai gandit la acelasi lucru)

Sunt fan reshou si pentru ca nu sunt fan rabdare (ti-am spus ca accelerez incalzirea cu un feon industrial).
Plus ca nu mai omor sursa cu amperii la 12V.

O rezistenta d-asta de a ta e 20RON bucata, tu le-o fi scos din televizor :-)
Nu mai am ca a dat tata Rubin-u' la tzigani.


De fapt, hai sa trecem in revista optiunile:

Optiunea 1: pat incalzit cu spirala PCB.
60$, duce pana la 110 grade...si cam dureaza...

Verdict: nope, prea putine grade


Optiunea2: nichelina-n sandwich de polyamida.
??$ duce cam tot 110 grade

Verdict: ??? nope


Optiunea3: nichelina-n sandwich de silicon
20$, 120 grade.

Verdict: mh...usor acceptabil (eu vreau 130 grade)


Optiunea4: rezistente de putere pe pat de metal
...cam scumpe ca trebuie vre-o 6-8 si ... se incalzesc incet (12V)

Verdict: mh, planul B


Optiunea5: sandwich cu scoci-cupru
Am niste banda de cupru de grosime...0.1 (?).
Sa vad cum as putea s-o fac rezistenta - sandwich intre doua discuri de sticla.

Verdict: hm....challenging


Optiunea6: sandwich cu banda de nichelina
Am niste banda de nichelina, 4mm latine, 0.08mm grosime
La fel ca la 5

Verdict: o cositoresc pe exterior sau..o rasucesc??


Optiunea7: am obosit...nu stiu.
O fi de la caldura, o fi de la bere... o fi de la casca neagra.....

Mai ma gandesc.
Dar sunt HOTARAT sa fac un pat rapid si fara gradient!
Neaparat!

Hmm, nu, rezistentele sunt rezistente, atat. Toate optiunile de mai sus, si orice altceva s-ar putea incalzi electric vreodata, toate sunt de fapt rezistente de diverse valori, realizate prin diverse metode. Cat disipa rezistenta depinde de valoarea ei si de voltaj, adica depinde de tine. Puterea in watii, pe oricare din variante, e ceva configurabil. Adica oricare din variantele constructive poate fi foarte puternica. La mine de ex rezistentale de putere sunt alimentate la 220v, comanda e din arduino, prin optocuplor cu triac (rdb-ts).

Adica varianta constructiva o alegi mai bine in functie de altceva decat de putere, de ex in functie de ce materiale sunt mai accesibile, de siguranta in operare, de cum vrei sa arate, etc. Dupa ce alegi varianta constructiva, ii stabilesti parametrii care ii dau si puterea, adica valoarea efectiva a rezistentei pt voltajul respectiv. Cat de repede se incalzeste depinde de puterea in watti, raportata la suprafatza pe care o are patul. Si theta fatza de ambient, dar la o adica asta nu e prea interesant. Poti sa masori cati ohmi are patul tau, de 20x20cm, si cata putere are daca e alimentat la 12v, probabil in jur de 100w. Daca ar fi sa se incalzeasca repede, ar trebui sa aiba vreo 150w. La mine are 400w, dar suprafatza e aproape 4x. Initial al meu avea 1,2kw dar cand il incalzeam facea zgomote puternice de "crack" adica pocneau suruburile de la rezistente si aluminiul de 5mm, si am observat ca se si deforma. M-am aruncat la prea mult si din nefericire nu am anticipat asta, si a trebuit sa refac legaturile la rezistente si a rezultat o putere mai mica, merge bine asa, nu se mai deformeaza si nu mai scoate nici un zgomot.

Cu rezistente de putere mi s-a parut ok pentru ca sunt inchise, nu se oxideaza, se poate izola electric usor, si exista un control al valorii de rezistenta. Cu pat de nichrome dupa mine nu ar merge varianta asta la 220v daca e patul in miscare. Pentru 12v e ok, dar pt 220v mi se pare neglijent, doar un kapton nu izoleaza asa bine. Si firul de nichrome tre sa aibe rezistenta per lungime, deci e un pic chin sa il asezi exact. Iar cu pat conductiv iese din discutie. Informativ inductanta la patul cu rezistente are 0.10mH, si mi se pare ok comparativ cu patul de pcb care are 0.03mH si e aproape de 4 ori mai mic. Deci per suprafatza, cam tot aia.